Oameni simpli despre lucruri complicate

„Oameni simpli despre lucruri complicate” este o serie de interviuri cu oameni care lucrează în cele mai diverse domenii, oameni cu care ne întâlnim la fiecare pas, oameni pe care nu-i vedem, dar care ne fac viaţa mai comodă.

Pentru că politicile publice sunt scrise „sus”, pentru cei de „jos”, am decis să aflăm de la oamenii simpli, reprezentanţi ai diferitor profesii, cum legile şi hotărârile celor 16 ministere le influenţează viaţa. Cine sunt ei, ce obiceiuri au, cum gândesc, ce vise aveau când erau mici, dar şi ce opinii şi-au format despre unele subiecte sensibile, încercăm să descoperim în fiecare interviu.

 

Nume: Bufteag

Prenume: Marcel

Vîrstă: 33 ani

Studii: medii incomplete

Ocupaţie: şofer autospecială de evacuat gunoiul, Regia „Autosalubritate”, Chişinău

Visa să devină: şofer

 

Сe orar de lucru aveţi? Cum decurge o zi de muncă?

Începem lucrul la ora 6.00 şi terminăm la orele 14.00-15.00. În fiecare dimineaţă, înainte de a porni la drum, trecem controlul narcologic. Suntem verificaţi dacă nu am consumat băuturi alcoolice sau droguri. Apoi maşinile sunt verificate la poartă de către mecanicul nostru. După asta ieşim la linie.

Suntem 3 băieţi la fiecare autospecială. Şoferul şi 2 hamali.

Ce zonă din Chişinău evacuaţi?

În fiecare săptămînă evacuăm gunoiul dintr-un anumit sector al oraşului: o săptămînă suntem la Botanica, o săptămînă în Centru, altă săptămînă – la Buiucani ş.a.

Ce volum de gunoi evacuaţi zilnic? Cît timp vă ia această muncă?

Zilnic facem cîte 4 ture. În timpul unei ture evacuăm 7-8 tone de gunoi. Deci, total 28-30 de tone zilnic. Asta face o singură autospecială. Uneori e mai puţin gunoi, alteori e mai mult.

O cursă o facem în 2 ore. La o platformă staţionăm cam 5-10 minute. Depinde de numărul de containere amplasate în zonă. Sunt platforme cu mai multe containere, altele cu mai puţine. Numărul variază în dependenţă de numărul de blocuri locative din împrejurime – de la 1 la 8 containere.

Unde şi în ce perioadă a anului este cel mai mult gunoi? Dar cel mai puţin?

Cel mai mult gunoi se adună toamna, cînd cad frunzele. Şi vara, cînd apar fructele, legumele, cînd lumea face conserve. Primăvara şi iarna este mai puţin gunoi.

Ce se întîmplă cu gunoiul colectat? Unde este transportat?

Gunoiul nereciclabil este dus la gunoiştea de pe strada Uzinelor. Deşeurile destinate reciclării sunt transportate la firmele care se ocupă cu reciclarea.

Ce obiecte aruncă oamenii? Au fost găsiţi bani, acte la sortarea gunoiului?

Nu găsim bani sau documente. Dar mulţi locatari ne sună şi ne spun că au aruncat întîmplător ba o geantă, ba bani, ba acte. Chiar ne spun în ce container au aruncat şi cînd. De multe ori merg cu noi la gunoişte şi încep a căuta în movila de gunoi. Găsesc ce au pierdut sau nu, nu pot să vă spun. Pentru că nu avem timp să-l aşteptăm pe fiecare în parte pînă îşi găseşte obiectul pierdut.

Îşi amintesc că au aruncat întîmplător obiectul fie în aceeaşi zi, fie peste 2 zile. Dar în aşa movilă de gunoi e imposibil să mai găseşti ceva.

Oamenii aruncă şi lucruri bune, care sigur puteau fi reutilizate sau date cuiva, întrucît sunt într-o stare destul de bună: telefoane mobile, obiecte de uz casnic. Sunt  aruncate multe haine bune, încălţăminte. De obicei, acestea sunt puse separat în pachete lîngă containere. De multe dintre aceste obiecte se folosesc boschetarii.

Este aruncată şi mîncare, de obicei cu termen expirat: conserve, lactate. Magazinele aruncă cantităţi mari de produse expirate.

Povestiţi o situaţie hazlie, interesantă din activitatea dvs.

Zilnic avem cîte ceva interesant. Dar o fază mi s-a memorat cel mai bine. Ne sună o domnişoară şi ne spune că întîmplător a aruncat în gunoi o geantă roşie, unde erau 1 mie de euro, 20 mii de lei şi un telefon mobil. Ne roagă să găsim geanta şi spune: „Banii ca banii, principalul telefonul să mi-l întorc”. Aşa am mai rîs. Ne gîndeam cît oare costă telefonul cela, dacă 1 mie de euro şi 20 mii de lei nu i-au trebuit fetei? (rîde).

Ce vă place în activitatea dvs.? Ce greutăţi întîlniţi?

Avem un salariu stabil, care este achitat la timp. Avem întreg pachetul social. La Regie este deschis un punct medical, avem medic stomatolog. Suntem aprovizionaţi la timp cu combustibil. Avem lăcătuşi care repară maşinile în caz de necesitate. Ştiu companii de salubrizare a căror şoferi îşi repară de sine stătător autospecialele.

E greu de lucrat, pentru că e aglomeraţie mare pe străzi în ultima vreme şi moldovenii şofează aiurea. Sunt multe maşini parcate neregulamentar. Oamenii nu sunt conştienţi că în faţa platformei de gunoi nu trebuie să parcheze maşina, dar oricum o parchează, exact lîngă container. Spune că revine într-o minută.

Dar noi ce, avem timp să aşteptăm? În minuta ceea reuşeşti să evacuezi un container. Sunt şi oameni care respectă munca noastră, dar majoritatea sunt indiferenţi.

De ce aţi mai avea nevoie pentru ca munca dvs. să devină mai uşoară?

Regia ar mai avea nevoie de maşini noi şi, respectiv, de angajaţi noi. Oraşul creşte, se dau case noi în exploatare şi gunoiul, la fel, se înmulţeşte.

Ce pericole poartă pentru sănătate o astfel de profesie?

Ce e în containerul cela, nu poţi şti. Pot fi substanţe toxice, chiar explozibile. Am avut cazuri cînd ceva a explodat în remorcă, dar nu am mai înţeles ce a fost.

Cei care dau foc gunoiului în containere nu ştiu că la suprafaţă poate să nu fie fum, dar înăuntru focul mocneşte. Şi noi cînd încărcăm gunoiul în maşină, focul se răsuflă şi poate să izbucnească. Ni s-a întîmplat şi aşa. Focul era pe cale să izbucnească. Bine că am sesizat la timp şi de urgenţă ne-am debarcat.

Meseria de gunoier este o meserie rîvnită în SUA. Acolo salariile gunoierilor ajung la 70 mii de dolari anual. Dvs. ce salariu aveţi? 

Nu e de 70 mii de dolari pe an, dar este unul destul de bun pentru ţara noastră – 9 mii de lei. Faţă de alţi bugetari, la noi se plăteşte bine. Mă rog, munceşti cu gunoiul, e obositor, e murdar.

În unele ţări europene, de exemplu Franţa, există instituţii speciale (colegii) care pregătesc gunoieri. La noi există astfel de instituţii? Unde şi cum sunt pregătiţi specialiştii în domeniu?

Nu avem aşa instituţii. Dar oricum există o anumită concurenţă la angajare. Sunt aleşi cei mai ageri, cei mai voinici. Nu toţi pot conduce, manevra o astfel de maşină. Trebuie să ştii cum să intri cu ea în locurile mai înguste, mai puţin accesibile, cum să parchezi.

Înainte de a fi angajaţi, hamalii sunt pregătiţi timp de o lună, în cadrul Regiei. Sunt instruiți cum să încarce gunoiul. Şi eu ca şofer am făcut stagiere o lună. Ne-au indicat unde sunt amplasate containerele, cînd trebuie evacuate. Unele containere trebuie evacuate o dată pe lună, altele săptămînal.

În Franţa au maşini de salubrizare moderne, mai performante decît la noi, de aceea gunoierii de acolo trebuie să cunoască mai multe. În Europa, autospecialele selectează automat gunoiul, nu doar îl evacuează. Acolo şi drumurile sunt mai bune, şi cartierele sunt amenajate, nu ca la noi. Containerele noastre stau în şanţuri şi în gropi. Să foloseşti pe drumurile noastre o autospecială de aia performantă, o strici în 2 zile.

În multe ţări gunoiul este reciclat. În Moldova, această practică a fost implementată începînd cu 2014, odată cu instalarea în oraş a containerelor speciale. Ce părere aveţi despre sortarea gunoiului? Oamenii de la noi respectă această practică? Cum pot fi reciclate mai eficient deşeurile?

Noi avem în oraş 4 tipuri de containere: galbene – pentru plastic, albastre – pentru hîrtie, verzi pentru sticle şi cele metalice – pentru restul gunoiului. Avem grafic cînd evacuăm gunoiul din aceste containere: o săptămînă colectăm sticla, altă săptămînă evacuăm hîrtia etc.

Cu toate acestea, foarte puţini moldoveni sortează gunoiul. Lumea nu este conştientă că din sticlă se face altă sticlă, din plastic alt plastic, din hîrtie se mai face hîrtie şi tot aşa. Practica de sortare este respectată mai mult în zonele rezidenţiale noi. Se vede că lumea care locuieşte acolo a fost prin Europa, a văzut cum se aruncă gunoiul acolo. Dar la blocurile astea vechi, unde sunt mai mulţi bătrîni, locatarii nu sortează gunoiul. Aruncă totul la un loc.

Am văzut în ultima vreme că au fost deschise tot mai multe centre, firme care colectează metal uzat, tehnică de uz casnic folosită. Chiar Primăria a deschis un astfel de centru. Le desfac şi fac altceva din ele. Nu ştiu exact cum, dar asta este un plus pentru noi, pentru că nu putem încărca obiectele astea mari, frigidere, televizoare. La Regie avem 2 sau 3 maşini care le evacuează.

Ce ar putea face instituțiile statului pentru ca în oraş să se păstreze curăţenia?

Aici autorităţile nu pot face nimic. Totul depinde de oameni. De educaţia lor. Trebuie să se mediatizeze cît mai mult spoturi publicitare care să arate cum un om din Europa aruncă gunoiul şi cum aruncă ai noştri. Aşa, prin comparaţie. Să deschidă ochii oamenilor, să-i înveţe că trebuie să selecteze gunoiul.

În ţările europene, omul dacă vede containerul plin, nu mai aruncă. Ia gunoiul acasă şi-l ţine pînă cînd containerele sunt eliberate. Dar la noi aruncă chiar dacă cade pe deasupra. Cine trebuie să strîngă gunoiul din urma lui? În responsabilitatea noastră intră doar evacuarea, nu şi strîngerea gunoiului. Pierdem timp dacă strîngem şi murdăria de pe alături.

Trebuie cizelată mentalitatea oamenilor. E simplu să arunci gunoiul, dar şi aici trebuie să ai educaţie.

După părerea dvs., care este cel mai curat loc din Chişinău?

Nu pot să spun că un anumit loc din oraş este mai curat sau unul mai murdar. E relativ. Noi ne străduim să lăsăm curat peste tot unde evacuăm gunoiul. Dar peste 5 minute poate veni un cîine şi scoate din gunoi o pungă. Şi iar e murdar. (rîde).

Alina Mutoi