„Oameni simpli despre lucruri complicate” este o serie de interviuri cu oameni care lucrează în cele mai diverse domenii, oameni cu care ne întâlnim la fiecare pas, oameni pe care nu-i vedem, dar care ne fac viaţa mai comodă.

Pentru că politicile publice sunt scrise „sus”, pentru cei de „jos”, am decis să aflăm de la oamenii simpli, reprezentanţi ai diferitor profesii, cum legile şi hotărârile celor 16 ministere le influenţează viaţa. Cine sunt ei, ce obiceiuri au, cum gândesc, ce vise aveau când erau mici, dar şi ce opinii şi-au format despre unele subiecte sensibile, încercăm să descoperim în fiecare interviu.

Nume: Lazări

Prenume: Maria

Vîrstă: 57 ani

Ocupaţie: măturător

Visa să devină: lucrător la fabrică

De cît timp lucraţi ca măturător?

De 20 de ani. Înainte de asta am lucrat la Uzina de tractoare şi la o fabrică de păpuşi. Cînd s-a desfiinţat Uniunea Sovietică, fabrica s-a închis, iar eu mi-am pierdut serviciul. Am încercat să-mi cîştig pîinea, făcînd curăţenie.

Ce orar de muncă aveţi?

Începem lucrul la ora 6.00 dimineaţa. La 11.00 avem pauza de masă de 2 ore. Apoi continuăm pînă la ora 15.00. Lucrăm 6 zile pe săptămînă, de luni pînă sîmbătă. Sîmbătă e zi scurtă, doar 5 ore de muncă.

Dacă lucrezi intensiv, termini mai repede lucrul. Dar oricum, nu poţi pleca acasă. Chiar dacă ai măturat toată porţiunea şi mai este timp pînă la finele zilei de muncă, te întorci înapoi, vezi unde s-a mai adunat murdărie şi mături din nou.

Ce zonă din oraş măturaţi?

Sectorul Telecentru, porţiunea de drum de la str. Gheorghe Asachi,  pînă la Gheorghe Tudor, lîngă Academia de Poliţie. Mătur ambele părţi de drum, inclusiv şi curţile de bloc.

Aveţi uniformă specială de lucru? Unde vă schimbaţi?

Avem jachetă şi pantaloni de culoare albastru închis-suriu cu oranj. Unii lucrători au jachete oranj, fosforizante. Наши партнеры: https://cadourionline.md/sub/kupit-myagkie-igrushki-craftholic-v-kishineve/

Aici la întreprindere este o cămeruţă unde ne putem schimba. Dar deoarece eu locuiesc aici, prin apropiere, vin îmbrăcată direct de acasă.

Unde, de obicei, se adună cel mai mult gunoi? În ce perioadă a anului este mai multă murdărie?

Cele mai multe gunoaie sunt pe sub balcoanele blocurilor locative şi lîngă băncile din parcuri. Oamenii aruncă pachete, mucuri de ţigară, cutii, chiar peste balcon. Ca la moldoveni. Trebuie să strîngi din urma lor ca după un copil mic.

Movile de gunoi sunt pe str. Gheorghe Caşu şi la Malina Mică. Oamenii şi-au „amenajat” acolo gunoişti şi aruncă tot ce nu le trebuie: fac reparaţie, duc deşeurile acolo, greblează grădina – la fel, duc gunoiul acolo. Mai vin şi maşini şi descarcă tot ce vrei. Sigur că există containere, dar oamenii aruncă pe lîngă ele.

Mai mult de lucru avem toamna, cînd cad frunzele şi primăvara, cînd copacii înfloresc, iar petalele florilor cad pe jos. Acum mături, peste 5 minute iar cad frunzele. După iarnă lumea iese din „hibernare”, încep reparaţiile, curăţenia generală prin casă şi aruncă mult gunoi afară.

Niciodată nu s-a întîmplat să fac azi curat și curăţenia să se păstreze pînă a doua zi. Mereu apare gunoi. Dar asta e munca noastră. Zilnic o luăm de la capăt.

Este eficientă arderea frunzelor? 

Arderea frunzelor este dăunătoare pentru sănătate. Sunt oameni care au probleme cu sistemul respirator, li se face rău de la fum, se sufocă. Ori trebuie de aruncat, ori de făcut ceva din ele. Numai nu de ars.

Am auzit că în alte ţări frunzele sunt folosite la fabricarea chibritelor sau ca îngrăşăminte pentru ciuperci sau alte plante.

Ce lucruri găsiţi pe jos, pierdute de oameni? Aţi găsit vreodată bani, portmonee, acte? Ce aţi făcut cu ele?

Portmonee am găsit doar goale, prin buruiene, prin frunziş. Se vede că vreun hoţ a pus mîna pe ele, le-a golit de bani şi le-a aruncat.

Bancnote mari nu am găsit niciodată. Aşa ceva nu mi-a dat Dumnezeu (rîde). Doar de 1 leu, de 5 lei. Îi punem la grămadă. Că doar și ăştea-s bani? (rîde).

Ce se întîmplă cu gunoiul măturat? Unde este transportat?

Tot gunoiul este încărcat în maşini speciale, iar apoi dus la gunoiştea de la Băcioi.

De ce aţi mai avea nevoie pentru ca munca dvs. să devină mai uşoară?

În ţările civilizate, drumurile sunt curăţate de autospeciale care mătură gunoiul. Şi noi avem aşa maşină, doar că am văzut-o să circule prin oraş maximum de 2 ori. Ar fi bine să fie mai multe de acest tip, pentru că gunoi este mult. Asta ne-ar uşura munca enorm, mai ales la măturarea frunzelor.

Ce salariu aveţi?

Fără a calcula şi impozitele, primesc curat 3 mii de lei.

Cum reacţionează trecătorii? Au fost cazuri cînd unele persoane au fost agresive?

Toţi reacţionează diferit. Unii sunt nemulţumiţi, ne reproşează că trebuie să lucrăm noaptea, să nu încurcăm lumii. Nu te poţi pune cu ei în poară. Eu le spun că îmi fac munca atunci cînd mi se cere, dar oricum ei ne contrazic.

Sunt persoane care intenţionat aruncă gunoi, cînd te vede că mături. Îi spui frumos să-l ridice şi să-l arunce la urnă, dar el te înjură. Nu au niciun respect.

Dar sunt şi mulţi care se apropie şi ne mulţumesc pentru lucrul făcut. Ne spun că ar trebui să avem un salariu mult mai mare pentru o astfel de muncă.

Au fost situaţii în activitatea dvs. care v-au impresionat?

Am rămas plăcut surprinsă cînd un domn s-a coborît din maşină să arunce la urnă un mic ciot de măr. Nu ştiu, era străin sau de-al nostru…La urma urmei, putea să pună ciotul într-un săculeţ, ca mai apoi să-l arunce acasă. Dar nu, s-a oprit special pentru a arunca gunoiul la urnă.

Ce ar putea face instituțiile statului pentru ca în oraş să se păstreze curăţenia?

O idee ar fi ca oamenii care fac gunoi să fie amendaţi. Poliţiştii să patruleze prin oraş, dar îmbrăcaţi în civil, să nu se dea de gol. Pe care îl vede că aruncă gunoi, să-i dea amendă. Cea mai mică amendă ar putea începe de la 100-150 lei, iar pentru gunoaie mai mari poate fi şi de 2 mii de lei. Atunci lumea poate s-ar educa, ar prinde la minte.

De-ar fi un stat european, s-ar face regulă. Dar la noi se lasă totul baltă.

Ce loc din Chişinău vă place cel mai mult?

Îmi plac toate locurile unde este curat (zîmbeşte). Îmi place strada pe care locuiesc şi lucrez – Gheorghe Asachi. Sunt aici şi de asta îmi place (zîmbeşte).

Cum ar putea fi valorificat Centrul Istoric al Chişinăului?

Clădirile trebuie renovate, iar aspectul inițial trebuie restabilit. Din păcate, multe din ele sunt părăsite sau demolate. Monumentele istorice trebuie păstrate, nu distruse.

Ce ţări aţi vrea să vizitaţi?

Aş vrea să vizitez multe ţări, dar buzunarul la noi în ţară nu-ţi permite. În special aş vrea să merg în Italia. E o ţară frumoasă, curată. Aş vrea să văd Viena, Verona, Florenţa.

Toate ţările sunt frumoase, dar ca Moldova noastră nu este niciuna (rîde).

Ce faceţi în timpul liber?

Mă ocup de treburile casei. Mă relaxez. Acasă, cu familia. Să ieşi pe undeva nu prea mai ai putere. Vrei doar să te odihneşti.