„Oameni simpli despre lucruri complicate” este o serie de interviuri cu oameni care lucrează în cele mai diverse domenii, oameni cu care ne întâlnim la fiecare pas, oameni pe care nu-i vedem, dar care ne fac viaţa mai comodă.

Pentru că politicile publice sunt scrise „sus”, pentru cei de „jos”, am decis să aflăm de la oamenii simpli, reprezentanţi ai diferitor profesii, cum legile şi hotărârile celor 16 ministere le influenţează viaţa. Cine sunt ei, ce obiceiuri au, cum gândesc, ce vise aveau când erau mici, dar şi ce opinii şi-au format despre unele subiecte sensibile, încercăm să descoperim în fiecare interviu. Наши партнеры: https://cadourionline.md/shariki/

Nume: Sîrbu

Prenume: Tatiana

Vârstă: 47 ani

Localitate: Chișinău

Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Biologie şi Pedologie

Ocupație: șef laborator Floricultură al Grădinii Botanice (Institut) a AŞM, doctor în biologie

Visa să devină: profesor

Cum ați ajuns să activați ca botanist la Grădina Botanică?

Părinții mei, la fel, activează în domenii legate de natură. Tatăl meu este agronom. O mare parte a copilăriei mi-am petrecut-o în sânul codrilor. Asta, probabil, a fost un imbold de a-mi alege o profesie în domeniu. Dar cel mai mult cred că m-a influențat profesoara mea de biologie din școală. Lecțiile ei erau foarte interesante, deosebite. Îmi plăcea și fizica, și limba străină, dar biologia m-a impresionat cel mai mult.

Inițial, la Grădina Botanică am venit ca tînăr specialist, în 1990. Apoi au urmat trei ani de doctorantură, după care am fost angajată.

Cînd a fost fondată Grădina? Cîte persoane lucrează aici?

În acest an grădina a împlinit 65 de ani de la fondare. Grădina Botanică are o suprafață de 104 hectare. Pînă în 1972 se afla în locul parcului actual Dendrarium. Văzută din satelit, Grădina are forma unei mini-Moldove.

Suntem 140 persoane. 47 cercetători științifici, circa 40 de specialiști care au grijă de plante și vreo 25 sunt muncitori care mătură, cosesc, sapă, adică au activități cotidiene.

Ce specii de plante sunt la Grădina Botanică? De unde sunt aduse?

Orice grădină botanică din lume are un catalog denumit Delectus Seminum. În baza acestui registru se face schimb de material săditor, de semințe cu grădinile botanice din alte țări.

Ne deplasăm și în teren pentru a colecta plante, facem expediții în teritoriul țării sau în străinătate. Selectăm anumite soiuri, în special care sunt mai rare, le înmulțim la noi, apoi le repatriem în habitatul lor natural.

Avem circa 10 mii de specii, varietăţi, soiuri de plante (arbori, flori), din diverse regiuni ale globului: Japonia, China, America de Sud, America de Nord, Polonia, Franța, inclusiv regiunile tropicale. Sunt specii lemnoase, erbacee, plante floricole, care cuprind circa 1500 de specii. Acestea sunt împărțite în colecții generice: de bujor, hemerocallis (crin de vară).

Avem și plante perene netradiționale, mai rare, cum ar fi Amsonia, Hosta – plante de umbră. Ne străduim să înmulțim și ghioceii, viorelele, brebeneii, plante aflate pe cale de dispariție.

Cum sunt îngrijite plantele? Ce plante necesită o îngrijire mai specială? Care sunt mai puțin pretențioase?

Marea majoritate a plantelor din Grădina Botanică iernează în teren. Sunt rezistente la ger. Plantele exotice sunt mai gingașe, de exemplu, canna, gheorghina, gladiola, și pe timp de iarnă sunt transferate la depozite și menținute pînă în primăvară. Unele din ele pot fi butășite, colecțiile fiind reînnoite prin martie-aprilie. Plantele anuale, de la care colectăm doar semințe, sunt păstrate în cutii, pungi speciale și replantate în teren în aprilie-mai.

Avem 7 sere, unde sunt păstrate peste 2000 de specii de plante, de origine tropicală, subtropicală (palmierii) și plante suculente, cum ar fi cactuşii. Aceste plante sunt în sere anul împrejur. Unele din ele, cum ar fi agavele, iuca, unii palmieri, vara pot fi transferate afară. Însă cum începe frigul, le transferăm înapoi în sere.

Cele lemnoase sau semilemnoase sunt cele mai rezistente la ger şi secete. Plantele de stîncării sunt şi ele rezistente la radiații puternice, nu necesită multă umiditate. E vorba de ienupăr, sedum, santolina, alissum, levănţică etc.

De ce flori se pot bucura vizitatorii Grădinii în funcţie de anotimp?

Primăvara lumea admiră efemeroidele: ghiocei, primule, şofrănei, bujori, lalele, iris. La începutul verii ne bucurăm de eleganţa eremurusului, asfodelinelor, irisului spuria, iar în iulie – crinul galben, gladiola, trandafirii. Spre sfîrșitul verii înflorește astra anuală. Toamna desigur că ne bucură ochiul crizantema, gheorghina, canna.

Ce specii de plante planificaţi să mai aduceți în Grădina Botanică?

Vrem să diversificăm colecția de iris, în special, cel miniatural, colecțiile de bujor și de hoste. Vrem să creăm și o expoziție de Hosta. Acum avem 11 soiuri şi specii, dar vrem mai multe. Hostele sunt plante originare din Asia de Est. Au niște frunze foarte deosebite, de toate formele și culorile: alungite, rotunde, în formă de inimă, pestrițe, dungate, gri, bleu. În lume sunt deja obținute circa 3000 de soiuri ale acestei culturi.

Cu ce probleme vă confruntați în activitatea dvs.? De ce ar mai fi nevoie la Grădina Botanică?

O problemă ce persistă de mai mulți ani sunt orbeții, animăluțele care ne mănîncă toate plantele bulbifere. Orbeții seamănă un pic cu cîrtițele, dar au botul ca de cîine. În sate chiar așa și li se spune – cîine de pămînt.

Din cauza lor nu putem înmulți lalelele, șofrăneii, hiacintul, gladiolele. Le plantăm în vase sau le împînzim, dar oricum nu ne putem debarasa de orbeți. Am încercat să-i alungăm cu pesticide, nu a ajutat.

Am avea nevoie de forțe de muncă suplimentare și de finanțe pentru renovarea și reamenajarea Grădinii Botanice. Planul inițial al Grădinii prevedea un muzeu botanic. Cîndva aici a existat un laborator de cercetări paleontologice, știință despre plantele fosile. De atunci au rămas multe mostre, dar nu avem unde le expune. Am avea nevoie și de o oranjerie de fond, pentru că serile noastre sunt deja învechite.

Ce instituții din Moldova pregătesc specialiști în domeniu?

Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Agrară de Stat, Universitatea Academiei de Științe a Moldovei, Universitatea de Stat din Tiraspol. Aș spune că pregătirea în universitățile noastre este una destul de bună. Mult depinde de dorința tinerilor de a învăța și de a lucra ulterior în domeniu.

Cum s-a schimbat numărul vizitatorilor Grădinii Botanice pe parcursul anilor?

În ultimii ani, numărul acestora a crescut. Conform rapoartelor noastre, anual ne vizitează peste 300 mii de persoane. Cei mai mulţi vizitatori îi avem primăvara și vara, cînd e cald și bine.

Pînă în 2003, grădina însă nu a fost deschisă pentru vizitatori. Era un spațiu închis, protejat.

Cum preveniţi distrugerea plantelor de către vizitatori?

Asta e cea mai dureroasă problemă. Din păcate, marea majoritate a vizitatorilor nu se duc de aici pînă nu rup măcar o frunză. Am avut cazuri cînd au fost furați brazi, în ajunul sărbătorilor de iarnă. Atunci am sesizat poliția.

Lumea nu înțelege că aici este un muzeu al naturii şi unicul loc în ţărişoara noastră unde poți vedea diversitatea lumii vegetale de pe tot globul.

În rest, avem cîțiva paznici care fac ture pe teritoriul Grădinii și urmăresc ce se întîmplă. Ziua e mai simplu, pentru că toți lucrătorii sunt în teren.

Ce evenimente, expoziții naționale, internaționale de plante se organizează atît la noi, cît şi în alte ţări? Participaţi la ele?

Anual în Moldova se organizează expoziția internațională „Infoinvent”. În acest an, plantele noastre au fost premiate cu medalia de aur la expoziţia internaţională „Euroinvent” de la Iași. E vorba de 2 soiuri de plante floricole și un soi de plante furajere.

Toamna şi primăvara, de obicei, participăm la expozițiile agricole organizate la Moldexpo: „Farmer” și „Moldagrotech”.

În anii precedenți participam la concursuri tematice în Rusia, România, Ucraina. Mai sunt organizate și seminare, conferințe științifice, unde avem posibilitatea să ne promovăm rezultatele. Recent am fost la o conferință la Kiev, în septembrie. Colegi de-ai mei au fost în Bulgaria și România.

Ați vizitat grădini botanice din alte țări? Care v-a impresionat cel mai mult?

Am vizitat grădinile botanice din Kiev, Iași, București, Varna și Balcik. Cel mai mult m-a impresionat grădina din Balcik, care este fosta reședință a reginei Maria. Este situată pe malul mării și are un design super. Totul e verde, sunt prezente elemente decorative, cum ar fi mori de apă sau bărci. Grădina este micuță, dar originală, neobișnuită.

La Iași se fac expoziții interesante. Chiar acum se desfășoară expoziția „Flori de toamnă”. Grădina este amenajată cu crizanteme, plantate în diverse moduri, iar la pavilionul expozițional sunt expuse fel de fel de plante: dovleci de diverse forme și mărimi, castraveți africani, ardei exotic.

Ce loc din Chișinău l-ați amenaja cu plante?

Aș amenaja Gara Centrală și cea de Sud. Sunt niște locuri care necesită o înfrumusețare. Aș planta foarte multe flori și arbori, pentru că acolo e cam sumbru.

Ce flori păstrați acasă?

Locuiesc la apartament și am puține flori de cameră. În bucătărie creşte un cactus tropical, se numește Marniera. Nu este ghimpoasă. Și toporași de cameră.

Floarea dvs. preferată?

Bujorii. Sunt flori extraordinare, proaspete, cu aromă deosebită. Seamănă cu trandafirul, dar nu are spini.