Când îi spui unui moldovean, că va avea nevoie de viză, e mai ceva decât a-l speria, că va arde în focurile veșnice ale iadului. Cuvântul ”Viză” presupune de la sine rânduri interminabile, certuri cu oamenii, pe sub uși, un teanc de hârtii, care, pînă la urmă, vor fi reciclate frumușel, mulți nervi și timp pierdut.
Comisia Europeană a publicat de curând un raport despre cum stăm noi, moldovenii, cu vizele și dacă merităm să ne plimbăm fără prea multe ștampile în pașaport.
Dar cât de pozitive nu ar fi știrile apărute, precum că deținătorii de pașapoarte biometrice vor putea să se plimbe prin UE, în raport se spune de foarte multe ori, că pe lângă facilități, avem un șir enorm de responsabilități, pe care cetățenii RM ar trebui să le știe.
Numărul refuzurilor pentru Moldova în 2011 e de 2 ori mai mare decât media mondială. Fiecare al 10-lea moldovean, care vrea să intre în UE, este refuzat. Dar de ce?
Business-ul actual de vize
Pentru a obține o viză, ai nevoie de ceva bani puși deoparte, mai ales când privești lista întreagă de acte, de care vei avea nevoie, chiar pentru o viză de scurtă ședere.
- 2 fotografii 3×4 / 3,5×4,5 (în dependență de consulat) – 20 lei
- Asigurare medicală – în medie 150 lei
- Traducere/ servicii de notariat – 100 lei
- (Pentru Italia) Certificat precum că nu ți-ai schimbat numele (30 zile) – 40 lei
- Dovada resurselor financiare – minim 500 euro
- Dovada cazării/ rezervării – 20 euro
- Rezervare a biletului de călătorie – 20 euro
- Xerox la tot ce ai, inclusiv buletin, carnet de muncă, certificat de naștere – 20 lei.
Total: 540 euro și 330 lei ~ 560 euro
50.000 x 560 euro = 28 mln euro
Majoritatea celor 500 euro, dovada resurselor financiare, stau pe contul persoanei doar o perioadă scurtă de timp, necesară obținerii vizei, apoi suma intră în fondul familiei. Dacă familia nu dispune de acești bani, îi împrumută de la cineva, îi pune în cont pentru o săptămână, apoi îi scoate. Asta într-un fel ajută rulajul de valută, banii nu stau sub saltea. Pentru unele consulate (salut România) este necesar, ca extrasul să fie nu mai vechi de 2 zile. Asta înseamnă, că dacă pleacă 2 persoane, împreună trebuie să împrumute 1000 euro.
În 2011, aproape 50.000 moldoveni au aplicat la viză Schengen pe termen scurt, urmînd procedura de mai sus. Dacă se va produce liberalizarea vizelor, sunt șanse reale ca afacerile de asigurări medicale/ rezervări de bilete de avion/hotel, băncile, care deschid conturi foarte ușor, să dispară.
50.000 x 560 euro = 28 mln euro
Datorită procedurilor de obținere a vizelor Schengen, anual în Moldova se rotesc 28 milioane euro . Bani, care în cazul liberalizării vizelor, s-ar putea direcționa spre scopuri mai constructive.
5.000 moldoveni au fost refuzați în 2011.
Interesant este că, rata mare de refuz în obținerea vizelor, rezultă anume din aceste afaceri. Oamenii nu pot justifica clar scopul călătoriei. Din acest motiv sînt refuzați. Pentru că obținerea vizei este o mare bătaie de cap, persoanele sunt predispuse să apeleze la intermediari.
Cei mai mulți au fost refuzați la ambasada Italiană (14%) iar cei mai puțini la cea Germană (6%).
Da cui îi trebuie liberalizarea asta?
În 2011, aproape 191.000 moldoveni erau înregistrați legal în UE. Și doar 213 au fost prinși, în timp ce încercau să treacă granița ilegal. Se mai spune că pe cei plecați nu prea îi afectează faptul, dacă au sau nu au viză. Problema îi preocupă mai mult din perspectiva, dacă vor putea să-și vadă familiile. Astfel, liberalizarea ar însemna oportunitatea de a veni mai ușor acasă.
În raportul comisiei se spune, că liberalizarea de vize nu va însemna, că poți să te trezești dimineață și să spui: ”… dă să mă duc până la Roma”. Justificările, care acum se fac la ambasade, se vor face la frontieră și dacă nu vei fi destul de convingător, nu îți vor refuza viza, pur și simplu te vor întoarce acasă. Din statistici, în prima perioadă a timpului, când nu va fi nevoie deja de vize, refuzul la frontieră s-ar putea să fie mai mare decât refuzul actual la viză.
Procedura de liberalizare se produce pentru a simplifica procesul actual de obținere a vizei, pentru a deschide ușile studenților, savanților și oamenilor de afaceri.
Pentru a intra în Moldova există un șir lung de țări, cărora le trebuie vize. Există, însă, și țări, scutite de aceasta. Imaginați-vă, că pentru orice străin e același chin să vină la noi, precum noi la ei. Liberalizarea ar ușura și acest domeniu.
Nu au nevoie de vize pentru a intra în Moldova: cetățenii din unele țări UE, Canada, Islanda, Japonia, USA, Israel, Elveția, Norvegia și cei din fosta URSS.
Se duc tratative acum cu Chile, Mexic, Serbia și Turcia.
Familii/ Studenți/ Turiști – principalii beneficiari ai liberalizării de vize.
Păsările care se simt închise în colivie vor vrea mereu să evadeze din ea. Este destul să lași mereu ușa colivii deschisă și colivia se va transformă în acasă.
