Victor Chironda

Strategia perfectă pentru drumurile din Moldova trebuie să conţină două cuvinte: Nu fura!

Abordînd problema drumurilor proaste din Moldova, Strategia „Moldova 2020” o cam face pe Captain Obvious (Căpitanul Evidenţelor): „- Avem drumuri proaste?!…Trebuie de făcut drumuri!”… Bingo!

Strategia spune despre consecinţele drumurilor stricate asupra economiei ţării şi care ar fi beneficiile dacă aceste drumuri ar fi bune.

Paradoxal, problema nu constă în faptul că drumurile din Moldova primesc puţini bani. Din 2003 încoace drumurile noastre primesc tot mai multe şi mai multe miliarde de lei. Anume finanţarea imensă (în comparaţie cu alte domenii), pe care o atrage acest domeniu, este problema lui principială.

Acolo unde este multă miere, sunt şi multe muşte. Finanţarea drumurilor din bugetul de stat şi din granturi internaţionale este o sursă de venit considerabilă şi permanentă pentru miile de „musculiţe” mai mici şi mai mari, care se învîrtesc în acest business. De la demnitarii care gestionează infrastructura rutieră şi companiile de construcţii rutiere, pînă la brigadierii şi şefii de echipe de şantiere rutiere. Mierea curge pe degete, iar degete sunt multe.

Corupţia, deturnările de fonduri, concursurile şi tender-urile măsluite, cheltuielile nejustificate, furtul elementar de asfalt şi neprofesionalismul muncitorilor, sunt probleme mari în marea problemă a drumurilor moldoveneşti. Din aceste cauze, în loc de 20 cm de asfalt, se pun 10 cm, iar lăţimea drumurilor variază în funcţie de generozitatea companiei care efectuează lucrările. Iar aceasta transformă drumurile într-un sac fără fund, care „mănîncă” tot mai mulţi bani.

Strategia ar trebui să pună accent pe transparenţa şi eficienţa cheltuielilor în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor drumurilor. În acest sens prioritatea Drumuri este o subcomponentă a priorităţii Justiţie. Un sistem de justiţie eficient ar face drumurile mult mai calitative.