Monitorul Oficial

 Omul se miră-cînd i se întîmpla ceva neașteptat. Statul se miră-cînd i se întimplă. Și atunci se miră Omul.

Diferite Instituții ale statului au pîrghii specifice. Instanța de Judecată poate să o faca printr-o hotărîre, Parlamentul- printr-o lege.

Elementul imprevizibilului rămîne o componentă extrem de importantă în subiectul miratului. Inspectoratul Fiscal ne miră anual, printre cifre.  Știți  voi cum e: 6% pentru sindicat, 6% pentru poliță, încă 22% pe venit și alte pe dus, adică pe pensii. Unii nu plătesc. Lor le trebuie mai tare. Mai tare decît medicului care ajută cinzeci de oameni pe zi. Mai tare decît profesoarei care predă în clase de 35 de elevi. Mai tare decît copiilor din clasele primare care sunt hrăniţi cu 10 lei pe zi.

Cei care nu plătesc au motivele lor. Și atunci Serviciul Fiscal, care este avocatul Bugetului de stat, se adresează avocatului profesoarei din clasele primare și medicului de la urgență. Avocatul lor este Procuratura.

Procuratura analizează materialele controalelor financiare efectuate de catre Inspectorat și pentru anul 2011 face următoarele:

Ce sunt aceste procente si de ce ar trebui să ne MIRE:

• Total de cazuri de tergiversare în examinarea materialelor remise de la Serviciul Fiscal-procuraturii. (72,73%)
• Totalitatea de cazuri în care dosarele sunt clasate și constatata imposibilitatea tragerii la răspundere penala sau civilă.(9,9)
• Nici o incălcare civilă(0,0%). Nici un agent economic nu a ținut greșit evidența contabilă, toti au eliberat cecuri și bonuri de casă, au înfăptuit şi prezentat corect toate dările de seama și au reflectat în conturi și în registre contabile toate operațiunile economice și financiare. Poveste nu alta! și o singură realitate. Din numărul total de controale fiscale efectuate de către Seviciul Fiscal de Stat în anul 2011, în 41.959 de cazuri au fost stabilite încălcări. Paradox?

Dar și asta nu uimește, statistica e o materie lipsită de suflet. Ceva mai cu suflet ar fi 430.000.000 lei lipsa la bugetul de stat. Ceva mai cu suflet ar fi sa ne reamintim de femeia cu 3 copii de mai sus. Numai că asta nu ajută. Nici să ne mirăm nu ajută, nici să ne plîngem de drumuri rele.

Ce ajută:

-   Seminarele si training-urile de la Procuratură, în vederea soluţionării problemei, să fie înlocuite cu acţiuni împotriva celor care o lasă pe femeia cu trei copii la indemnizația de o mie de lei, pe medicul de la urgență la salariul mizer și pe copii la mese de 10 lei pe zi.

-  avocatul nu este plătit dacă nu muncește. Procuratura își primește cu regularitate Salariul. Dacă datoriile creditoare cu termen de achitare expirat au constituit 137,4 mil.lei oare cîți procurori-avocați ai medicilor nu ar fi trebuit să își ridice salariul, știind că deficitul bugetar pentru 2010 este de 1630,0 mil.lei?

În acest articol operăm cu cifre. Nu vorbim de cauza neintentării dosarelor civile. Credem în buna credință a procurorilor. Doar că atîta timp cît 72,73% din cazuri nu sunt nici măcar examinate, societatea civilă nu poate decît să se întrebe: mită, parteneriate, înțelegeri, rude?

În țara în care se execută astfel legile eu nu vreau să lucrez nici procuror, nici inspector fiscal, nici angajat de stat. Dar vreau să îmi plătesc impozitele. Şi dacă cineva, adică mulți nu o fac, simt că se comite o nedreptate. Mai ales dacă e concurentul meu pe piaţă. Așa e, domnilor procurori? Ne apărați? Sau mergem la o masă rotundă ca să vedem care sunt soluțiile și de ce 72,73% din acțiuni ale inspectoratului fiscal rămîn în praful dulapurilor voastre?