Nati Vozian

Toate țările visează la deficite bugetare subțiri, frumoase și atrăgătoare. Mătușa nu are așa fantezii bugetare. Ea vrea un surplus, așa ca bărbatul ei, Costică – voinic, sigur și modest.

Bugetul mătușicăi Dusea

Femeia crește harbuji. În fiecare an ea socoate bugetul harbuzăriei. La cheltuieli pune costul pesticidelor, salariul paznicului Ghiță, onorariul tractoristului Colea și plata pentru udatul harbujilor. La venituri, Dusea trece capica vie. Adică, ceea ce iese de la vânzarea mărfii. La sfârșitul anului, mătușa compară bugetul planificat cu cel executat. Adună, scade și analizează dacă planul cel de-acasă s-a potrivit cu cel de la piață. Așa are loc procesul bugetar al eroinei noastre, la cote microeconomice.

Bugetul statului

Guvernul are o treabă mai complicată. El apără de moarte 3,5 milioane de suflete, iar pentru aceasta are nevoie de buget. La sfârșitul fiecărui an, Guvernul prezintă Parlamentului bugetul pe anul viitor. La cheltuieli se trec salarii, pensii, îndemnizații și subvenții. La venituri se trec banii veniți din taxe, accize, granturi și credite. Din momentul adoptării, bugetul devine cel mai vajnic act financiar al țării. El poate fi rectificat în dependență de producerea șocurilor naturale sau financiare, de apariția unor duhuri rele sau schimbarea karmei globale. La sfârșitul anului, economiștii scad, adună și analizează cât de bine s-a descurcat Guvernul în lupta cu moartea. Așa arată procesul bugetar al statului.

Atât mătușa, cât și Guvernul sunt interesați în 2 lucruri la sfârșitul anului: care este deficitul  (surplusul) bugetar real și cât de periculos este acesta pentru economie.

JPEG-ul deficitului bugetar. 

Deși multe guri rele spun că Moldovei oficial nu-i merge bine, tabloul deficitului bugetar ne transmite alt mesaj: totul e sub control. Unii chiar și-ar dori să aibă un astfel de tablou. Deficitul bugetar al Greciei și României în ultimii 11 ani nu este un motiv de bucurie pentru nimeni. Nici pentru Guvern, nici pentru populație și nici pentru UE. ”Spre deosebire de guvernele din Grecia și România , guvernele Moldovei au fost mult mai responsabile în cheltuirea banului public. Între 2000 și 2010, grecii  și românii nu au înregistrat niciodata excedent bugetar, în timp ce moldovenii au reușit aceasta performanță în  2003, 2004 și 2005.” (sursa Businessday.ro)

JEPG-ul  deficitului bugetar 2000-2010. Autori: BNM și Eurostat

Incontestabil tabloul ”Linia albă” a Moldovei arată mult mai pozitiv decât ”Pătratul negru” al Greciei. Analiștii și pictorii știu ei ce știu.

Visul unei nopți bugetare

Mătușa visează la surplus. Moldova visează să încheie anul 2011, cu un deficit de 1,9% din PIB.  Grecia visează la un deficit bugetar de 9%, iar România la unul de 4,4 %.

UE visează ca România să-și reducă deficitul până la 3% în 2012.

Toate țările visează la deficite bugetare subțiri, frumoase și atrăgătoare. Mătușa Dusea nu are așa fantezii bugetare. Ea vrea un surplus așa ca bărbatul ei, Costică – voinic, sigur și modest.